Ascultă! (Sonet)

Ascultă glasul-șoaptă al ploilor din vară!
El îți va spune-n taină c-aș vrea să mă preling
Pe caldul pielii tale, cu buze să-l ating,
Să mă strecor în tine și trupul să-ți tresară.

Ascultă lira tandră din vuiet de zefir!
Îți cântă mângâierea ce eu aș vrea s-o plimb
Prin păr ca abanosul, în iarbă să-l preschimb,
Să ți-l adun în palme și-apoi să ți-l răsfir.

Ascultă zbor de-aripă pe cer de peruzea!
Îți va șopti prin ceață un neștiut secret,
Ascuns sub umbra nopții, în negru-violet,

Că gura mea ar vrea… Ah! Gura mea ar vrea…
Să-ți lase un sărut, ca dar, în palma stângă,
Cu apăsare moale, călduță și prelungă.