Lui Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 – d. 6 mai 1961)
Motto:
,,Ești, iată, Aducere-Aminte,
singur triumf al vieții
asupra morții și ceții” (L. Blaga)
Sunt strop ce dă fântânilor aleanuri,
Vremelnic. Dar nu mă plâng, ci doar râvnesc
La multul infinit din ce-i lumesc
Și-ți scriu pe umbra ta dintre limanuri,
Cu preasfiosu-mi stih… să te-amintesc.
Poate-ntr-un timp, ce ,,curge prin albastru”,
Din cerul celei mai înalte stele,
Privești cu negri-ți ochi, ce-or vrea să spele
Declinul, cu al lui surâs sihastru,
Din sânul descheiat al lumii mele.
Poate sub pașii tăi măreți prin spațiu*,
În tremuratul val al înălțimii,
Vor înflori tot raiul serafimii,
Să-i respirăm lumina ,,cu nesațiu”,
Ca pe ,,corola de minuni a lumii”.
*,,Prin cosmos auzi-s-ar atuncea măreții mei pași” (Dați-mi un trup, voi munților)
Lasă un răspuns