Am să te-aștept în parcul desfrunzit
Cu ochi închiși. Să nu te scap din gând.
Și-am să-mi aduc aminte rând pe rând
Cuvintele cu care m-ai iubit.
Un cer roșit de un apus târziu
Va crește peste mine, ca un val,
Dar depărtarea zării, de opal,
Îmi va striga, cu vântul, c-am să-ți fiu.
Mă va-ntâlni cu unduiri cuminți,
Cu zborul lui prin ram îmi va cânta,
Iar eu voi crede că e vocea ta,
Că-i mâna ta, cu care mă alinți.
În nemișcare, pân’ la răsărit,
Mă voi ruga veciei să nu-mi ia,
Ca soarele, lumina de pe-o stea,
Cuvintele cu care m-ai iubit…
Lasă un răspuns