Prin ce ținut străbați păduri, hoinar
Și nu te-mbie trupul meu fierbinte,
Ispită-n diafanele veșminte,
Festin zeiesc din lapte și nectar?
Prin care iad aprinzi lumini haihui
Și n-ai habar că într-un rai din noapte,
Te-așteaptă bezna grea din boabe coapte,
Păcatul nemușcat din dulci gutui?
Pe gura mea cu chef de vin fructat
Dintr-un sărut, ca zmeura cu rouă,
Un tresărit stă despicat în două,
Între o sorbitură și-un oftat.
Dacă visezi arome ce se-ascund,
Dar se predau din vrana lui îngustă,
Adună-le cu poftă și degustă
Cu valuri de alint, ce mă scufund.
Lasă un răspuns